În această lucrare impresionantă, privitorul este adus în viața unei femei țărane care se străduiește să ridice cartofi din pământ. Se apleacă, corpul ei fiind ușor ascuns sub povara muncii, concentrată pe sarcina ei. Van Gogh captează un moment de liniște în mijlocul efortului; mâinile ei puternice și călcâiate țin ferm manerul unei furci, simbolizând nu doar munca ei grea, ci și demnitatea muncii agricole. În spatele ei se află un coș modest, aproape plin de roadele muncii sale. Paleta de culori este blândă, fiind dominantă de nuanțe de maro și verde pământie – o paletă care creează o senzație de melancolie, dar și una sinceră, permițând privitorului să se conecteze profund cu lupta și perseverența personajului.

Compoziția este bine organizată, ghidând privirea de la femeie, prin câmpul texturat, spre cerul greu și posomorât. Pare să reflecte o profundă respectare a muncii manuale de către Van Gogh, într-o perioadă în care industrializarea transforma radical peisajul vieții rurale. Impactul emoțional este profund; evocă sentimente de empatie și admirație față de figurile muncitoare, adesea marginalizate în societate. Cu tușe puternice, dar blânde, Van Gogh țese o narațiune care onorează demnitatea muncii, lăsând o impresie durabilă asupra celor care se întâlnesc cu acest portret intim al perseverenței umane.