Pictura redă un peisaj rural liniștit, unde o pajiște se întinde sub un cer înnorat, realizată cu tușe de pensulă texturate și dinamice, specifice post-impresionismului târziu din secolul al XIX-lea. Copaci înalți și subțiri se adună spre orizont, atrăgând privirea în sus, pe fundalul unui cer șters și melancolic. Verdele pajiștii este bogat și variat, combinat cu nuanțe de ocru și maro care sugerează mișcarea vântului și dezordinea naturală a unui câmp neatins de mâna omului. Prezența a doi câini, mici dar clar conturați, adaugă un element de viață și mișcare scenei liniștite, siluetele lor întunecate contrastând ușor cu decorul verde.

Compoziția este echilibrată, dar informală, invitând privitorul să se cufunde în acest moment liniștit al naturii. Paleta cromatică este bogată și pământie, cu verde predominând, amestecat cu ocru și maro, evocând sfârșitul verii târzii sau începutul toamnei. Emoțional, pictura trezește o nostalgie tandră pentru simplitatea și frumusețea vieții rurale, departe de agitația urbană. Din punct de vedere istoric, lucrarea reflectă explorarea artistului a mediilor rurale într-o perioadă de industrializare rapidă în Europa, transformând această scenă într-o celebrare a vieții pastorale și o meditație subtilă asupra schimbării și continuității.