Pictura invită la un moment de contemplare liniștită, o privire în lumea frumuseții senine. Trei figuri sunt inima acestei scene, fiecare impregnată cu o prezență unică; două dintre ele stau apropiate, formele lor fiind împletite grațios. Tonurile pielii, redate cu o paletă bogată și pământească, sugerează o legătură cu pământul însuși. O figură, o femeie așezată în fundal, se întoarce de la privitor, postura ei sugerând introspecție sau poate un moment de odihnă.

Tehnica artistului este evidentă în tușele îndrăznețe și aplatizarea deliberată a spațiului; culorile vibrante, aproape nenaturale, creează un sentiment de irealitate visătoare. Compoziția, cu aranjamentul figurilor, copacilor și o tapițerie de tonuri roz și verde, ghidează ochiul prin pictură cu un ritm aproape muzical. Este ca și cum artistul ar șopti secretele unui paradis ascuns, un loc în care timpul a încetinit într-un ritm lânced, iar lumea este scăldată într-un apus etern. Evocă un sentiment de dor, o dorință pentru o existență mai simplă și mai armonioasă.