Această pictură evocă un moment liniștit din viața domestică, în care două femei sunt angajate în munca modestă, dar intimă, a spălatului rufelor. În prim-plan, o femeie manipulează cu grijă o bucată de pânză albă, fața ei fiind luminată delicat de lumina soarelui care pătrunde printre frunze sau structuri apropiate. În fundal, o altă femeie este aplecată peste o cadă de spălat, înconjurată de coșuri de nuiele, toate pictate cu un joc delicat de lumină și umbră. Pictura folosește o tehnică impresionistă, cu tușe libere și stratificate ce sugerează mișcare și căldura unei zile însorite. Paleta de culori cu tonuri pământii și verde pal se îmbină armonios cu albul strălucitor al țesăturilor, creând un sentiment calmant și nostalgic de muncă liniștită și rutină pașnică. Această lucrare aparține tradiției impresioniste de la sfârșitul secolului al XIX-lea, celebrând momentele obișnuite cu o sensibilitate remarcabilă pentru lumină și atmosferă. Ea invită privitorul să audă sunetul apei, foșnetul țesăturilor și să simtă căldura soarelui pe piele, transformând o scenă simplă într-o odă luminoasă a vieții cotidiene.