Portretul emana o senzație de calmă încredere, întruchipând esența picturii de portret de la începutul secolului XX. Subiectul, îmbrăcat într-un costum întunecat formal, stă pe un fotoliu elegant, proiectând o aură de demnitate și încredere. Limbajul său corporal - ușor relaxat dar demn - invită spectatorii să reflecțieze asupra personalității și experiențelor sale. Sorolla utilizează magistral o paletă de culori limitată, dar sofisticată, dominată de negre profunde, verzi și nuanțe subtile care iluminează fața subiectului. Această interacțiune între lumină și umbră adaugă nu doar profunzime, dar îndreaptă și privirea spectatorului spre trăsăturile expresive ale feței subiectului, unde pensula artistului surprinde nuanțele tonurilor pielii și emoțiilor.

Fundalul este caracterizat prin perii delicate, oferind un contrast care subliniază figura. Această alegere compozițională amplifică prezența subiectului, elegant învăluit în verde luxuriant. Eleganța figurii în fața unui fundal mai întunecat evocă un sentiment de atemporalitate, dar se leagă și de mișcările artistice mai largi de la acea vreme — o perioadă în care portretul era atât o explorare a personalității, cât și o declarație socială. Tehnica distinctivă a lui Sorolla de a amesteca lumină și umbră adaugă o greutate emoțională palpabilă lucrării, invitând spectatorul la un moment de introspecție. Nimeni nu poate evita să simtă o legătură cu subiectul, o privire fugace într-o lume de sofisticare și putere tăcută.