Pictura emană o frumusețe liniștitoare, invitând spectatorii într-o grădină luxuriantă, plină de flori înflorite și verdeață. O fântână blândă se află în centru, fiind înconjurată de partere de flori aranjate cu grijă, care explodează în culori. Nuantele de roz moi, verdele vibrante și tonurile calde de pământ evocă un sentiment de pace, în timp ce razele soarelui pătrund cu delicatețe prin frunziș, aruncând umbre fine pe pământ. Stiloul este fluid și expresiv, surprinzând nu doar fizicitatea naturii, ci și esența atmosferei sale liniștite. Se simte freamătul ușor al vântului și se imaginează foșnetul ușor al frunzelor, creând o experiență senzorială care îmbină vizualul cu emoționalul.

Din punct de vedere compozițional, pictura este ordonată, dar organică, cu un traseu deliberat care ghidează privirea spectatorului prin grădina. Aranjamentele florale vibrante, plasate strategic în întreaga scenă, atrag atenția fără a copleși simțurile. Această balanță între haos și ordine reflectă armonia unei grădini bine întreținute, care invită la explorare și contemplare. Contextul istoric al acestei lucrări adaugă profunzime; creată la începutul secolului XX, aceasta servește ca o mărturie a aprecierii epocii pentru natură și a căutării liniștii într-o lume în rapidă schimbare. Aici, Sorolla nu doar că îngheață un moment în timp, ci oferă și o ecou emoțional al frumuseții, aducând consolare prin tușele sale.