Pictura redă o scenă intimă cu trei personaje așezate în jurul unei mese încărcate cu diverse obiecte care echilibrează între natură statică și portret. În prim-plan, spre stânga, un ciorchine vibrant de banane domină partea stângă a mesei, tonurile calde de roșu și galben contrastând viu cu nuanțele pământii mai estompate ale restului compoziției. În centrul mesei se află o oală mare de lut, înconjurată de boluri mai mici și fructe, inclusiv un pepene cu formă neobișnuită și câteva citrice, toate așezate pe o față de masă albă ce invită privirea să exploreze cutele fine și jocul luminii și umbrelor. În spatele mesei, cele trei persoane — doi bărbați și o femeie — stau liniștite, cu expresii contemplative, privirea lor nefiind îndreptată direct către spectator, sugerând o poveste nerostită. Folosirea unor planuri colorate uniforme și a unor forme simplificate, tipică postimpresionismului, conferă scenei o calitate decorativă și o profunzime emoțională.

Tehnica artistică evidențiază un contrast de culoare îndrăzneț și o simplificare plană, oferind lucrării o prezență tactilă și grafică care captează esența dincolo de simpla reprezentare. Compoziția echilibrează delicat natura moartă cu prezența umană, evocând un moment congelat în timp, dar plin de tensiune caldă și căldură. Paleta bogată și profundă — cu tonuri pământii, roșii intense și albastru subtil — invită la o atmosferă contemplativă, reflectând probabil contextul cultural și personal al personajelor. Realizată în 1891, această lucrare reflectă fascinația artistului pentru subiecte exotice și tranziția sa către abordări mai simbolice și expresive în artă, legând tradițiile picturale occidentale de un nou limbaj vizual experimental. Impactul emoțional oscilează între familiaritate și mister, invitând spectatorul să simtă ceea ce se ascunde dincolo de această masă modestă, dar profundă.