Această gravură pătrunzătoare prezintă trei figuri grotesc, aproape asemănătoare spiridușilor, adunate într-un spațiu întunecat și claustrofob. Personajul central emite o energie maniacală, cu membre exagerate și un zâmbet sinistru care fascinează și neliniștește deopotrivă. În stânga, o figură gârbovită bea cu poftă dintr-un recipient, întruchipând o combinație stranie de foame și disperare; în dreapta, o entitate cu glugă privește calm cu un zâmbet șiret, ținând o cupă. Camera sumară, cu o fereastră grilată, sugerează detenția, poate o închisoare sau un azil, sporind atmosfera neliniștitoare. Paleta monocromă — dominată de negri adânci și maro estompat — modelează aceste personaje din umbre și forme, liniile gravate conferind textură și viață fețelor încrețite și hainelor zdrențuite. Tehnica ascuțită și directă a gravurii atrage privitorul în această lume tulburătoare, aproape de coșmar.

Compoziția este strânsă și comprimată, concentrând toată atenția asupra interacțiunilor bizare ale acestor creaturi; liniile diagonale ale boltei și grilajului de deasupra abia încadrerază nebunia de jos. Emoțional, gravura vibrează de umor negru și de o critică ascuțită la adresa celor mai joase instincte umane. Creată într-o perioadă în care artistul se confrunta cu tulburări sociale și prostia umană, aceasta este o demonstrație magistrală a utilizării caricaturii și simbolismului pentru a dezvălui latura grotescă a societății. Amestecul de râs, foame și detenție evocă o emoționalitate dureroasă și absurdă, făcând din aceasta un exemplu puternic al artei grafice spaniole de la sfârșitul secolului al XVIII-lea ca comentariu social.