O scenă de groază crudă și viscerală se desfășoară în fața noastră. O figură monstruoasă, un gigant, se apleacă înainte, cu ochii mari de o nebunie care îngheață sufletul. Carnea are o nuanță palidă și bolnăvicioasă, pe un fundal de întuneric impenetrabil, sugerând un gol primordial unde toate lucrurile se nasc și sunt consumate. Gura figurii este o gură deschisă, un vârtej oribil din care țâșnește un val carminiu de sânge; este închis într-un act grotesc de consum. O formă neajutorată, goală este ridicată, strânsă în strânsoarea disperată a gigantului, o figură mică și vulnerabilă oferită foamei nemiloase. Artistul folosește cu măiestrie contrastul dintre carnea moale a victimei și forma grosolană și monstruoasă a prădătorului pentru a amplifica impactul emoțional. Pensulațiile libere, paleta limitată de tonuri pământii și absența pronunțată a luminii servesc doar la sublinierea violenței primordiale a scenei.