O reprezentare cruntă se desfășoară în fața noastră, o explorare profund personală a suferinței și a disperării. O figură zace în pat, consumată de o chin invizibil, care devine dureros de real prin imagini. Compoziția este tulburătoare; un aparat de lemn, care amintește de un dispozitiv de hrănire, se înalță deasupra, forțând în mod aparent o substanță în gura deschisă a figurii. Acest detaliu grotesc evocă imediat un sentiment de neputință, un consum forțat care simbolizează starea fizică și emoțională a artistului. Privirea artistului este directă, neclintită, și suntem atrași în acest moment intim și vulnerabil.