Această peisaj liniștit și contemplativ surprinde scena unui port liniștit, definită de întâlnirea calmă dintre cer și apă. Compoziția este ancorată de un far alb poziționat în stânga, a cărui formă contrastează puternic cu apa întunecată și liniștită de dedesubt. Pe partea dreaptă, o mal terestru și texturat curbează ușor, ghidând privirea mai adânc în scenă. Cerul vast se desfășoară într-un amestec delicat de albastru și violet estompat, cu nori moi colorați de lumina blândă a zorilor sau apusului. Apa liniștită reflectă perfect ceața cerului, conferind o senzație aproape meditativă privitorului. Tușele de pensulă minimaliste, dar deliberate, și paleta de culori vii, dar temperate evocă un sentiment de izolare și intimitate, făcându-l pe observator să se simtă ca și cum ar asista la un moment sacru și efemer în port.

Tehnica artistică reflectă stilul postimpresionist al începutului secolului XX, îmbinată cu precizia și claritatea specifică lui Vallotton. Utilizarea planurilor plate și controlul atent al gradațiilor de culoare conferă scenei un relief clar, evitând detalii excesive în favoarea unei atmosfere emoționale. Linia orizontului este poziționată jos, permițând cerului să domine și să invite într-un spațiu oniric. Această operă evocă o stare contemplativă puternică, rezonând cu teme precum singurătatea, efemeritatea și coexistența pașnică dintre om și natură, fiind o fereastră semnificativă și evocatoare spre frumusețea liniștită a peisajului litoral francez imediat după Primul Război Mondial.